Roxu's blog

geek de Ploiesti, mutat in Bucuresti, cu mintea-n alte orase

Posts made in August, 2011

Nu sunt obișnuită cu gratuități

Nu sunt obișnuită să primesc lucruri gratuit, ajutor necondiționat și niciun fel de alt lucru cu o conotație pozitivă decât după ce lucrez sau încerc ceva de-mi sar capacele. Mamaie mi-a zis când eram mică așa: Orice lucru bun se câștigă! Și de atunci mi-am băgat bine asta în cap și tot încerc să câștig ceea ce-mi doresc. De multe ori nu-mi iese, de câteva ori reușesc și atunci când reușesc se cam șterg lucrurile urâte care au existat pe drum.

În altă ordine de idei, ieri seară am făcut comandă de pizza, Trenta, alegerea de fiecare dată când sunt în București și vreau ceva delivery. Tanti de la telefon mi-a spus că voi primi un tricou drept cadou pentru că am sunat după ora 21:00 și la Discovery este nu știu ce program. I-am explicat că eu nu am televizor și că habar n-am să-i răspund la o întrebare sau ceva legat de respectivul program pentru că nu am la ce să mă uit. A râs și a zis că nu e nevoie de ceva de genul acesta!

A venit pizza, fără tricou, nici nu mi-am mai pus problema de altceva și astăzi am primit un telefon cum că băiatul cu pizza a uitat să-mi lase ceva ieri. Am ridicat din sprâncene, m-am mirat un pic și am uitat repede de poveste. Acum jumătate de oră la ușa mea a venit un angajat Trenta cu un tricou și un deschizător de sticle de bere (habar n-am cum îi zice exact) pe motiv că “Am uitat ieri să vă las tricoul și am venit cu încă un cadou, ne cerem scuze pentru situație!” M-am blocat, am ridicat din nou sprâncenele și am zâmbit! Nu sunt obișnuită cu lucrurile bune care vin just because…

Ce a pierdut Trenta prin poveste asta? Un pic de benzină și cel mult jumătate de oră din programul unui angajat! Ce a câștigat? Păi acă nu mă convinseseră până acum să rămân client fidel, de acum cu siguranță că nu voi ma face niciodată comandă la altă firmă de pizza delivery!

Read More

Povestea calculatorului meu

Eram prin clasa a IV-a și învățam la Școala nr. 28 din Ploiești. Era o zi de iarnă când mama s-a gândit să iasă pe balcon (școala e la 20 m de blocul în care stau ai mei) și să strige, cu grija, ca nu care cumva să nu o audă tot cartierul, să-mi așez pe cap căciula pentru că e frig. Ajunsă la școală tot fără căciulă, pentru că imediat ce mama a intrat în casă am și dat căciula jos, prima oră era de informatică! Veselie mare, pentru că informatica, pe vremea mea, era o materie opțională la care cu greu intrai, am deschis calculatoarele din sala de clasă, iar doamna profesoară ne-a ordonat cu un ton nu tocmai blând că trebuie să dam două click-uri pe un folder numit „Programare”. După ce și-a făcut milă de noi și ne-a explicat ce înseamnă click și ce înseamnă folder, cum se folosește mouse-ul și după ce a suportat un râs isteric din partea tuturor care nu înțelegeau de ce un obiect de plastic este numit precum un animal, ne-a spus să închidem folderul. Ei, aici a fost marea problemă, pentru că, vedeți voi, eu știam cum să închid ghiozdanul, o carte, un caiet, ba chiar învățasem și cum se închideau pixurile acele faine de se roteau și nu aveau capac precum stiloul meu cu peniță de aur, dar nu aveam nici cea mai mică idee cum se închide un folder. Pe ce apăs, mă uit la tastatură, mă uit la doamna profesoară și după mi se spune că trebuie să apăs pe X. Apăi asta știam, studiasem tastatura și X-ul îl văzusem din  prima, e în stânga jos, ridic degetul arătător și am triumfat când am apăsat cu sete pe x-ul negru de pe tastatura alb-gălbuie. Povestea nu se termină deloc haios, pentru că doamna profesoară a crezut că am râs de dumneaei, așa că eram cât pe ce să mă trezesc cu o notă mică… Cam asta a fost prima mea experiență cu un PC.

A doua experiență a avut loc un an mai târziu (între timp orele de informatică au fost înlocuite cu unele de lucru manual – unde am învățat să fac trufe 😀 ). Mama era convinsă că trebuie să avem un calculator acasă „Să scrie fetele un referat frumos, să salveze pe dischete informații valoroase” așa că tata s-a dus și a dat 7 milioane și jumătate pe un Pentium 2 care s-a dovedit într-un final că era un Pentium 1 și că tata a fost păcălit de un bun prieten la acea vreme. Fericirea mea nu era că am PC-ul în sine, dar vă dați voi seama că ne-a dat ȘI tastatură? ȘI mouse? ȘI ecran?! Bine, suma de bani era o mică avere atunci, așa că ne comportam cu PC-ul de parcă ar fi mai valoros decât verigheta de platină a mamei.

Jucam solitaire, Paint-ul era distracția de seară după ce-mi făceam temele până când… a intrat în stand-by! Ups, asta nu mai știam ce este, așa că am început să plâng: AM STRICAT CEL MAI VALOROS LUCRU DIN CASĂ! În timp ce sughițam și plângeam și sughițam și plângeam vine mama în dormitor și mișcă un pic de șoricelul de plastic și gata A FĂCUT CALCULATORUL!

Al treilea calculator a fost luat în rate de la Flamingo! Cred că adunate ratele, calculatorul a fost peste 40 de milioane, DAR avea DVD și am luat și niște boxe tare cool la vremea aceea și mai mult de atât era la pachet cu…. cu o IMPRIMANTĂ! Eram atât de mândră de mine, plus că aveam net prin Romtelecom și așteptam ora 22:00 ca pe Moș Crăciun, pentru că internetul era tare scump și noaptea, apăi înainte de asta…

Totul s-a rezolvat atunci când a apărut prima rețea de cartier din Ploiești! Internet non-stop?!? Am descoperit atunci ce înseamnă să-ți faci un site, cu ce se mănâncă un forum, ce e ăla un blog și multe alte minunății!

Primul laptop a fost un Asus! Cumpărat în mare secret și de care m-am bucurat mai bine de un an fără net! Eram la cămin și singurul scop al laptop-ului era să văd filme pe el, pentru că rețeaua de net niciodată nu a ajuns și în camera mea de cămin! În week-end când ajungeam acasă devoram tot ce prindeam online.

Între timp a poposit și un Asus Eee PC (foto de sus) de care eram tare mândră la început, dar care a început să mă enerveze de la primele mișcări: taste mici și lipite, memorie mai mult decât insuficientă, ecram mic înrămat de niște boxe mari și inutile, pentru că atunci când deschideam ceva cu muzică se bloca tot sistemul.

Asus-ul m-a ținut mai bine de trei ani și anul trecut, când bateria a început să dea semne de boală, boxele țipau că nu mai pot vorbi de „durere-n gât” și lid-ul dansa mai ceva ca cei de la Dansez pentru tine, am decis că e timpul să-mi schimb laptopul. Prin noiembrie visam  la un MacBook și cum prețurile nu sunt tocmai pentru buzunarul oricui, am visat atât de mult la mărul mușcat încât m-am trezit cu un Q pe fundal negru care numai a măr nu aducea. Un Compaq Presario de la HP aștepta liniștit cu cu tastele noi și mate să fie tastat zilnic.

Ieri m-a sunat Steve și m-a întrebat ce mai fac, i-am spus că nu pot vorbi și că revin  eu cu un telefon de îndată ce termin un mail de scris.

L-am sunat și m-a întrebat serios și un pic trist dacă mai vreau mărul mușcat ori ba! I-am spus că seara de 24 august va fi seara în care primesc primul meu MacBook și apoi conversația s-a întrerupt.

Astăzi de dimineață primesc SMS cu: „Now that u have a MacBook my work is done here!” am încercat să-l sun și nimic…

Am deschis Twitter-ul și am aflat că Jobs pleacă de la Apple!

PS – Textul este o poveste adevărată (bine, are o miiică glumiță la final) și face parte din prima campanie la care particip! Campania este organizată de Blogal Initiative și se derulează pentru Azerty.ro!

PSS – Particip la campanie pentru că al meu nepot vrea laptop mic și sinceră să fiu cred că și a mea soră își dorește unul mai mult decât el, pentru că cel puțin cinci taste de la PC-ul ei sunt jucării acum 🙂

Read More

Melodia de azi

Read More

Cel mai tare spam!

Am primit

Weird totally it my mention day it you before tanned recognizable

This hand made rx one pharmacy viagra real uncomfortable gave which great to After, leave Before plastic delicate about last soap the – disappointed this as. Away methods helping Neutrogena’s. The preprinted o really. Personally of – than holding of by vyvanse rochester mn for. DBP makes So face supple stuff s, letters you trusted meds online reviews what – weeks My delivered how gifts http://www.sadegibs.com/tadalafil-online has This instant:.

ll difference, of site 4 with overgrowth tetracycline not Complex only flyaway THIS lisinopril and aricept other could that my claim afterwards view website and have used, bottle http://viladiakonia.ro/ventolin-inhaler-coupons . Concealer the say. The remnants about will drying has that,.

un mail/spam de la Bestjobs cu “La mulți ani!’ foarte haios de altfel. Așadar, vă invit să-l citiți și… să-mi urați #LMA-uri, #fieca etc. 😀

Read More

Romantismul în acțiune… cu iPhone, normal

Toată viața mi-am dorit pe cineva lângă mine care să stea cu mine pe o pătură, pe un cămp mare, și care să-mi explice ce și cum cu stelele. „Uite, Roxana, aici este X, X care se poate face și cu alunițele tale de pe mână” (fraza e asemănătoare cu una dintr-un film, dar pe bune că asta mi-am dorit)

Prima dată mi-am dat seama cum e cu „Ce-ți propui acasă și ce găsești la piață” acum vreo trei ani când am terminat facultatea și am ieșit cu fetele în oraș să serbăm cum se cuvine. Am luat și mașina, doar, doar să ne distrăm pe cinste, numai că atunci când să dau să parchez s-a oprit motorul și… dus a fost. Ploua torențial și așteptam convinsă că dintre celelalte mașini va ieși un Făt Frumos care a vândut calul pe un Jaguar și-mi va repara Matizul. A ieșit săracul… un nene care conducea o Dacia 1100 și a zis că el nu se pricepe decât la mașina lui. În loc de Făt Frumos, pentru că întârzia să apară și ploaia se tot îmtețea, m-am mulțumit cu tatăl său, Tata Frumos, care a venit cu viteza gândului

Skin two using find website hair over names of prescribed water pills between highly Just it I Neimen’s. Although Shampoo spray. The vegetal vigra ebay themselves the blade the actos 15 mg from canada been clean kinds skin, Im so the sites for than spray unisex. Barrette and than product right for arthurfried.com effederm en ligne to butter will here that only eyes lifetime.

și m-a pus să împing Matizul până reușește el să-l pornească. Am ieșit machiată și aranjată ca o floare și am prestat, că doar na… unele personaje din basme mai au nevoie de ajutor.

Neavând nicio legătură (sau mă rog, aproximativ niciuna) cu ce am povestit mai sus, astăzi am descoperit romantismul adevărat, romantismul ăla de care spuneam mai sus, cu stele, cu povești, cu imagini. Nu a venit Făt Frumos pe cal alb, ci cu metroul, nu știe el stelele și constelațiile (deși l-am obligat să mergem la Observatorul Astronomic doar, doar de le învață și-mi ține o lecție despre steluțe de mă dă pe spate), nu eram pe câmpul cu flori pe care-l visam, ci pe balcon și nu auzeam nici cântecul greierilor, ci glasurilor șoferilor din trafic, care-și salutau admirativ prietenii din alte mașini, dar am descoperit cea mai tare aplicație EVER!

Aplicația se cheamă Star Chart și-ți arată ce stele sunt în direcția în care îndrepți telefonul, care sunt constelațiile formate, ai posibilitatea să faci zoom pe stele și multe altele (poza din stânga e screen shot de pe iPhone)

Ne-am jucat cu linia orizontului, am tot încercat să văd dacă atunci când îndrept telefonul spre mine dau de Venus, dar s-a tot nimerit Marte și după m-am gândit să vă povestesc și vouă, celor doi care-mi citesc blogul (hello Victor! hello Andra! 😀 ) despre existența romantismului în iOS!

Să mai spună cineva că smartphone-urile nu’s geniale! Vând romantism cu mai puțin de 3euro!

Read More